Un misogin in plus

Totul a plecat de la remarca mea asupra evolutiei unei cuconite de pe ecran.
- Cand te-am cunoscut eu, nu erai deloc misogin ,zise Josepina ,impungandu-ma delicat in coaste cu telecomanda.
Oftez si-mi spun cu o usoara mandrie interioara, ca pe vremea aia ar fi dorit ca sa fiu totusi un pic misogin.Bineinteles excluzind-o pe ea .
- Dar cand...atat apuc sa zic.
- Cand ?Intre timp,dragule.Da, intre timp . Incet, incet te-ai facut un misogin.
- Tutusi...dau sa zic .
- Da,totusi ai un misoginism dobandit.
- Adica ? Indraznesc eu cu o speranta moderata.
- Adica nu e genetic si nici ereditar .
- Aha, ar fi ca o boala contagioasa, asa ? intreb .
- Nu dragule !
Asa imi spune ea pe timp de furtuna si iminenta de descarcari electrice , dragule.
- Nu ,asta e ca un viciu !
- Adica poti sa mori cu el ,dau eu sa fac putin pe victima .
- Daca nu te lasi la timp da ,mi-o tranti ea fara mila.
- O fi aparut din cauza factorilor de mediu,incerc o invaluire.
- Si cand te-ai apucat de fumat,tot din cauza factorilor de mediu a fost, nu ? daca prostia ar fi factor de mediu,s-ar putea sa fie vlabil,dar numai pentru fumat.
Asa-mi trebuie ,daca vorbesc prea mult...
- Pot sa ma las cand vreau de tutun,nu e asa de greu ,imping eu discutia pe o suparafata mai neteda.
- Stiu de mult ca nu-ti e greu sa renunti la fumat,zambi gratios sotia mea .In ultimul an,saracul de tine,la fiecare cam doua saptamani te-ai lasat.Ai mari rezerve de vointa atunci cand te lasi de fumat sunt asa de mandra de tine, dragule...Pacat ca nu-ti mai ramane nici un pic din aceasta vointa brava atunci cand pui iarasi mana pe tigara.

Ptiu firar a naibii de treaba,ce m-o fi apucat sa ma leg de fata aia.
A fost o parere doar pe jumatate rautacioasa.
Prima jumatate o lauda ca are o voce frumoasa .
Puteam sa ma opresc aici si poate scapam mai usor.

Dar nu... m-am apucat eu sa zic de aia ca ARE UN NAS CARE AJUNGE PANA IN ZILELE NOASTRE .

Daca taceam ,nu deveneam dintrodata misogin .