O dieta simpla

Voicu este un prietenos .
Asa de prietenos incat nu poate face nimic de unul singur.
Daca ,sa zicem ca mananca un senvis,nu-l poate mananca sigur.Cauta pe cineva .Zice ca nu poate sa inghita ,de unul singur,daca se ineaca,doamne fereste,cine sa-i traga doi pumni pe spinare ?
Pana la urma afla el un suflet cu care sa manance ; fie si un catel .
Are un senvis de rezerva totdeauna.
Spune pofta buna comeseanului si da-i din falci...

Nici sa doarma singur ,nu suporta .

Nu poate sa adoarma daca nu e cu cineva in pat. In caz ca nu are cu cine dormi trei zile,trei zile nu doarme.
Cateodata se ducea in parc ,sta pe o banca,langa pensionari si tragea un pui de somn.
Facea asta pana cand s-a ars : s-a pomenit sigur, dormind pe banca.
Pensionarii plecasera, inserase si el dormea in fund pe scanduri.
O patise.
Contase pe niste oameni si ei il lasasera cum te lasa toti, la greu .
Dupa divort,un timp nu a mai avut pe nimeni.
Cand cadea jos de somn,o suna pe exconsoarta iar femeia lasa tot si casa si barbat iubitor si dormea noaptea cu Voicu.
Doar dormea,atata.Ajuta si ea un crestin aflat in necaz.
Normal ca stia si actualul ei barbat,dar pe langa faptul ca era un sot iubitor el era si un bun crestin.Deci nu era nici un conflict de interese ori de altceva.
Voicu suna la ei doar pentru necazul asta,vorbea cu noul sot al nevesti-si iar omul stia ce e . Isi pupa consoarta de noapte buna,si cat mai stateau ei la o tacla de baieti la telefon,buna crestina tarr la usa.Isi urau noapte buna,femeia il tuca la telefon pe actualul si se culca frumusel cu fostul ,pana in zori.
Dimineata doamna pleca sa-si reia locul langa sotul iubitor sau uneori direct la serviciu unde o ducea galant ,Voicu in masina lui. *

Voicu citea numai la biblioteca iar in deplasari se cerea la hotel cu cineva in camera.
Si in cabina de vot intra cu pisoiul in brate ( spunea comisiei amuzate de situatie, ca nu a lasat pisicul acasa deoarece nu-i place sa fie lasat sigur).
Chiar si acolo unde regii merg singuri,Voicu se incredinta ca e cineva prin preajma si lasa putin,doar putin,usa deschisa...

In fine Voicu este antonimul absolut al termenului de singuratic .

Din acest motiv el si este un prietenos inepuizabil.
Are o rezerva enorma de prieteni .
Asa cum altii aduna ce gasesc pe strada sau aiurea , asa face si Voicu.Aduna prieteni.
Pune prieten peste prieten si tot nu se satura.
"O fi bun el la ceva vreodata ,cand nu gasesc la cine sa apelez",isi zice cand mai apare un prieten.


...Acuma trebuia sa se apuce de jogging,dar nu gasea cu cine sa merga la stadion.
Actuala facuse o aluzie directa la gabaritul lui si se gandise el ca daca o sa mai alerge ca pe la 50 de ani ,cand fugea chiar si de 30 de ori in jurul velodromului Dinamo,o sa piarda cateva kile...

Unde isi facea Voicu prietenii ?
Cam peste tot ,dar pe cei mai multi ii gasea in tren,la meci sau la birt.

Mai ales la birt pentru ca Voicu multe nu face singur dar de baut niciodata nu bea singur.

“ Cine bea singur,moare singur " ,facea.Era baiat citit, la curent cu Marquez .

Si iata ,ca la carciuma, dadu nu de un partener de jogging cum cauta, ci tot de un prieten .El i-a dat cea mai buna dieta de slabit.

- Domnule Voicule,poti sa fugi pana te ia dracii,ca trenu sa faci .
Degeaba,vii acasa de la fuga si golesti frigideru ’.Nu faci nici pe dracu.
Uita-te la mine,acu vreo doi ani eram ca matale dar la patrat.Doua cantare am rupt.
Nevasta nu mai dormea cu mine in pat,ca nu avea loc. Eu ma culcam pe jos ,langa pisica.
Alt pat unde dracu sa bag ,ca stau la o garsonerie d’asta confort trei.Sa ma mut la doua camere,de unde dracu bani?

- Aoleu si cum ai facut rost de bani? ,ca ma-ar interesa...

- De la dracu,nu te interesa ca sa zlabesti ? Vreai bani acuma ?
Domne si m-am pus pe zlabit.
A mea mi-a taiat slanina,berea,carnatii,tot.
Ma tinea numai pe ciorba de stir si mancare de praz.Faceam sport pe scari,urcam pana la 9 pe jos,cand se muta cineva ma ofeream primu la carat lemnele.
La urma cand facea omu cinste plecam inainte sa desfaca berea.Cu lacrimi in ochi si cu draci pe mine.Ma duceam acasa la ceaiul meu de crusin.
Nu ma mai cantaream , se vedea dupa gaura de la curea ce si cum .Ma ingrasam intruna. Ce dracu sa fac ?
- Pai sa alergi.
- Unde sa alerg cu burdihanu meu de-a tunci.Se lua politia dupa mine.Zicea ca sunt ,dracu, fun hot si cine stie ce-mi punea in spinare.
Alergatu nenica,e pentru rahitice si fitosi care nu are stomac.La d-astia poti sa le dai si un porc intreg sa-l haleasca,nu se pune grasimea pe ei ca apa pe gasca.

- Si ce-ai facut nene ,vreun tratament ceva ?.
- Grasimea nu are tratament,taticu.Mananci pui pe tine,nu mananci dai jos, sa stii de la mine.
- Si mata,nu ai mai mancat ?
- Ei,pe dracu.Decat sa nu mananc,mai bine sa nu mor ...hehehe.Stii ce-am facut?
Vezi ca nu stii ?
Domne m-am apucat de scris.
Ideea mi-a dat-o un militian cand mi-a scris o amenda d-aia d’alor.Si-a gasit fraieru cu mine,acusa ma duc sa o platesc,la Pastele cailor...
Domne stam si ma uitam la el,era tot o apa,transpirase de munca.Va sa zica e greu sa scrii ,transpiri mai al dracu decat la mutat mobila.Ahaaaa...
Hopa,ideea o aveam... acuma trebuia sa o plementez cum spunea Petrica,stii care...
-Si ai implementat-o ?
-Cum dracu sa nu ? Si pune-te Bebe pe scris...
Pe scris si pe mancat.
Pe scris si pe baut bere cu lada.

Mancam ce vream eu,numa pui fripti cu mujdei,slanina ,carnati ,toate porcariile.
De mancat mi-era usor, da de scris ma chinuiam de parca ma chinuiau dracii.
Pana faceam o poezie ma trecea o mie de ape.
Ca sa fac o povestire d-asta aproape ca imi dadeam duhu .
Cand am terminat primu roman,eram si eu terminat.
Ma tineam de pereti pana la baie.
Se uita a mea la mine si nu-i venea sa creada,incepuse sa aiba pica si ma oftica ; zicea ca acuma n-o sa ma mai uit la ea si o sa umblu dupa tinerele d’alea nemancate.Mai luam o bere ?

- Hai sa mai luam .Dar ai slabit bine amice ,il lauda Voicu ...
- Pa dracu,de vreo trei saptamani ,pun pe mine la loc,sunt plin de draci.
Am pana de subiecte si nu mai scriu.
N-ai vre-un pont pentru mine ,nene ,ca fac cinste .

- Lasa asta ca n-am nici pentru mine.Dar ceva ai publicat stimabile?
- De unde dracu sa mai am putere sa umblu pe la edituri?
La asta s-a bagat nevasta-mea ,zice ca e agentul meu .
Vrea sa dea jos vreo cinci kile care i s-au pus stii matale pe unde se pune osanza la muieri.
E treaba ei,grasimea ei ,sa traga.
Eu scriu pentru mine,nene,nu sa public,n-am nici un interes.Arta pentru arta ,tata...
Este interesul ei; sa publice daca vrea sa aiba curu mai mic.Aia e.Mai bem o bere ?

- Bea matale ca eu te las .Trebuie sa plec,servus.

Si Voicu a plecat cu tot cu ideea .A si pus-o in opera .Mai are vreo zece kile si zici ca e Clint Eastwood,la silueta.

Ma cheama intr-o zi ca sa ne intalnim la o librarie.
Isi lansa o carte omul nostru si invitase pe toti prietenii la un piscot.

- Si cum a fost il intreb,cum de te-ai luat tu inginer de camp,de literatura?

- Domne am simtit ca altfel o sa mor.Stii ca a spus cineva odata : cand simti ca mori daca nu vei scrie,de-abia atunci apuca-te de scris.
Si asa am facut...La 140 de kg pe care le aveam ,era singura speranta sa mai scap cu viata.
- Ei taci,chiar asa?
- Vorba aia cu scrisul si cu moartea a zis-o Rilke,mai de mult. Sa ma crezi ca mare dreptate are,ti-o spun si eu ca la un prieten...
S-a scuzat ca pleaca sa discute la o sampanie,in alt colt, cu unii si a disparut.

Mare lucru e sa ai prieteni.Gasesti la ei solutii pentru toate cele.

Merita de incercat.


* cu scuzele de rigoare atat pentru Ilf cat si pentru Petrov.