Pentru dragoste

În faţă la Notre Dame roieşte de lume. Stăm pe bancă lângă un cuplu venerabil.
Scoatem câte un sanviş şi decum desfacem ambalajul se porneşte vijelia.Tabără pe noi mai întâi madame care e de-adreptul en colère.Surprinşi, dăm să zâmbim dar nu e cazul.
Din linia a doua şarjază şi dumnealui care are o dicţie bună dar este ceva mai hotărât.Din turuiala pe două voci deducem după aproape două minute că am comis un gest inacceptable şi că e bai mare.
Enfin aflăm , înainte de a ne împrieteni cu Amelie şi Gaston, că nenorocirea s-a produs din cauza unei firimituri căzută pe caldarâm din punga noastră.Până la urmă ne-am îmbrăţişat ei urându-ne bon voyage şi noi, lor, fermă vigilance.
Până la Eiffel uităm istoria şi trecem pe lângă clădiri şi colţuri de oraş care seamănă cu ce avem pe acasă. Câte un cerşetor apatic ne priveşte fără interes . Oamenii umblă pe iarbă ca pe islaz,bat mingea ori stau tolăniţi cu o carte în mână,copiii zburdă de colo colo iar tinerii se pupă dulce.
Mai înainte de Turn trecem printre câţiva negri aletici care zdrăngăne legături de souvenirs metalice şi ne măsoară cu o atenţie vag disimulată.
Pe platoul de la Musee d'Orsay ne aşezăm să ne mai tragem sufletul. Ne intrigă un stewart de la intrarea pentru pass-uri care din când în când bate zdravăn cu talpa de platoul de
marmură : poc ! Mai stă ce stă şi iarăşi: poc !
Da. Nu lăsa un porumbel să aterizeze pe platou . Nu ştim cine a cedat până la urmă dar situţia era clară.
După un timp luăm metroul să ne mai odihnim picioarele. Din Montmartre cumpărăm o baguette şi până la Sacré-Cœur o dăm gata.
Înainte de Catedrală trecem iarăşi pe lângă negri atletici care scanează cu ochi mari valurile de turişti.
Ne pomenim lângă un grup unde auzim limba maternă.Predomină doamnele care par a fi pensionare în excursie .
În faţa lor, o brunetă mititică şi vioaie ţine ridicată o umbrelă cu buline albastre.Procesiunea se opreşte, mititica strânge umbrela şi cere puţină linişte.
"Să ne odihnim puţin aici,zice ,şi să vă atrag atenţia asupra acestui bener.Pentru cine nu este familiarizat cu limba am să traduc eu.Uitaţi ce scrie : va rugăm să nu oferiţi hrană păsărilor şi animalelor pentru că în acest fel le scoateţi din mediul lor natural,se pot îmbolnăvi şi pot transmite boli.Ele se pot înmulţi în mod necontrolat,pot deveni agresive în raport cu oamenii,poluează şi pot degrada iremediabil monumentele şi mediul vegetal.Procedând aşa daţi dovadă de respect, responsabilitate şi dragoste pentru păsări şi animale."

Foarte interesant cum ştiu francejii să dea până la urmă totul pe dragoste.

Este drept că nu e nevoie de vreo calificare deosebită pentru a iubi dar trebuie multă grijă ca iubirea să nu ducă la tâmpenie.
Pentru că tâmpenie este să arunci pungi de grăunţe şi pâine dumicată prin pieţele publice invadate de porumbei ,saci de hrană uscată pentru câinii vagabonzi la colţ de bulevarde şi camioane de bani pe vaccinuri antirabice,antiaviare şi antitetanos.
Şi în acest timp pe străzile mai liniştite ,seara ,pietonii nu mai circulă pe trotuare ci pe jumătatea drumului ca să poată scăpa cu fuga de haitele de câini iubite .
Este dificil astăzi să te abţii să militezi pentru ceva sau cineva. Dar a milita pentru dragoste nu poate fi un păcat prea mare pentru a nu fi iertat,dacă dragoste este şi nu făţărnicie .
Să fredonăm cu ochii deschişi toujours l'amour.